Despre rasa Pomeranian
Proveniți inițial din câinii de sanie, deși mult mai mici în prezent, Pomeranieni sunt inteligenți, jucăuși și plini de energie. Cunoscuți pentru fața de vulpe, trăsăturile „zâmbitoare” și blana luxuriantă, ca să nu mai vorbim despre „coama” distinctă –
imaginea acestora este completată de coada stufoasă. Întotdeauna atenți la străinii care se apropie, sunt și excelenți câini de pază. Au, într-adevăr, o atitudine de câine mare într-un corp de câine mic.
Numele oficial: Pomeranian
Alte nume: Zwergspitz, Toy Spitz, Pom
Origine: Germania
Tendința de a lăsa bale
1 out of 5Nevoi de toaletare
4 out of 5Nivelul de năpârlire
4 out of 5Tendința de a lătra
5 out of 5Nivel de energie*
1 out of 5Compatibilitatea cu alte animale de companie
2 out of 5Vreme caldă?
2 out of 5Vreme rece?
3 out of 5Potrivit pentru viața de apartament
4 out of 5Poate rămâne singur?*
2 out of 5Animal de companie pentru familii?*
3 out of 5
| Mascul | Femelă |
|---|---|
| Înălțime | Înălțime |
| 18 - 30.5 cm | 18 - 30.5 cm |
| Greutate | Greutate |
| 0 - 3.5 kg | 0 - 3.5 kg |
| Cățel | Adult |
|---|---|
| 2–10 luni | Între 10 luni și 8 ani |
| Câine matur | Câine senior |
| De la 8 la 12 ani | De la 12 la 22 ani |
| Pui nou-născut | |
| De la naștere la 2 luni | |
Familiarizează-te cu rasa Pomeranian
Tot ce trebuie să știi despre această rasă
Ridicându-se deasupra taliei lor mici, Pomeranieni poate că sunt mult mai mici decât strămoșii lor care trăgeau sănii, dar păstrează totuși aceeași mentalitate. Îndrăzneți, neclintiți și neînfricați, au și o curiozitate nesățioasă pentru tot ce îi înconjoară. Prin urmare, sunt câini de pază excelenți.
Pe de altă parte, poate că Pomeranienii latră puțin cam mult. Deci, dacă vă plac pacea și liniștea sau aveți vecini sensibili, s-ar putea să nu fie rasa potrivită pentru dvs.
Lăsând acest lucru la o parte, personalitatea unui Pomeranian are multe trăsături adorabile. Inteligenți și atenți, sunt mereu pregătiți pentru interacțiunea cu proprietarii lor, așa că sunt tovarăși foarte distractivi. De asemenea, cu o înălțime maximă de doar 12 in, un Pomeranian nu are nevoie de prea multă mușcare fizică și se va adapta bine la majoritatea stilurilor de viață.
Cel mai mic membru al familiei de câini German Spitz, care include Samoyezii, Malamuții de Alaska și rasa Norwegian Elkhound, câinii Pomeranieni sunt cunoscuți în unele țări drept „Toy Spitz”. Rasa pe care o cunoaștem astăzi a apărut în Germania, probabil în anii 1700, dar a fost selectată treptat pentru o talie mai mică.
În scurt timp, Pomeranienii au devenit foarte căutați de o mulțime de fani distinși. Poate cel mai remarcabil nume de pe lista acestora este cel al reginei Victoria, deosebit de devotată rasei, care a contribuit la consolidarea popularității acestora (vezi mai multe despre această parte a poveștii Pomeranienilor în secțiunea Istoria rasei).
Cu un farmec oarecum îndrăzneț, Pomeranienii au, cu siguranță, un temperament adorabil și sunt o adevărată plăcere ca animale de companie. De asemenea, dacă vă întrebați cât timp trăiesc Pomeranienii, aceștia au o durată de viață neobișnuit de lungă, deseori trecând bine de zece ani.
Nu este de mirare că Pomeranienii sunt una dintre cele mai populare rase de talie mică. De asemenea, apar deseori în listele cu primele 20 de rase preferate din întreaga lume.
Lucruri care trebuie să îți atragă atenția
De la trăsăturile specifice rasei la o prezentare generală a sănătății acesteia, iată câteva informații interesante despre rasa Pomeranian
2. Înapoi la Titanic
În 1912, doi Pomeranieni s-au numărat printre cei doar trei câini care au supraviețuit scufundării Titanicului. Cele două animale norocoase, împreună cu proprietarii lor, s-au numărat printre supraviețuitorii suficient de norocoși pentru a găsi o barcă de salvare. În filmul cu același nume, Rose este fotografiată la sfârșitul filmului ținând în brațe un Pomeranian.
1. Origini din Epoca de piatră
Proveniți din rasa germană Spitz, Pomeranienii au o listă de strămoși care merge până la epoca de piatră. Săpăturile din nordul Germaniei au scos la iveală specimene bine conservate despre care se crede că sunt cei mai vechi strămoși ai rasei.
Istoricul rasei
Revenind la originile rasei, strămoșii nordici ai Pomeranienilor erau câini de sanie la Cercul Arctic. Aceste animale rezistente erau numite de obicei Wolfspitz sau Spitz, iar Pomeranienii sunt descendenți ai rasei German Spitz.
Numiți după regiunea istorică Pomerania (din nordul Poloniei și Germaniei), de unde își au originea, rasa Pomeranian pe care o cunoaștem astăzi se crede că a fost creată în anii 1700. Deși, inițial, rasa era mult mai mare, talia acesteia a fost redusă prin reproducere selectivă, fiind, de asemenea, introduse multe culori diferite de blană.
Într-un interval scurt de timp, Pomeranienii au început să câștige popularitate – și, în scurt timp, au fost chiar căutați de cei cu sânge albastru. Prima astfel de persoană despre care știm că a avut un Pomeranian a fost regina Charlotte – regina consoartă a regelui George al III-lea al Marii Britanii. Cei doi Pomeranieni ai ei au fost reprezentați în picturi de Sir Thomas Gainsborough.
Mai târziu, și regina Victoria a devenit un mare fan al Pomeranienilor – până în punctul în care chiar și-a înființat propria canisă pentru reproducție. Influența ei a însemnat că au avut, de asemenea, cei mai mulți participanți la Crufts, expoziția canină din Marea Britanie, timp de câțiva ani.
Clubul inaugural al rasei a fost înființat în 1891 – la primul eveniment Crufts – iar standardul rasei a fost formulat la scurt timp după aceea. Până în 1898, rasă a fost înregistrată în SUA, la American Kennel Club, fiind recunoscută oficial acolo în 1900. Inutil să spunem că Pomeranienii sunt, de atunci, o apariție apreciată la expozițiile canine, dar și în casele moderne.
De la cap la coadă
Caracteristicile fizice ale rasei Pomeranian
1.Fața
2.Corpul
3.Coada
4.Blana
5.Blana
Lucruri care trebuie să îți atragă atenția
De la trăsăturile specifice rasei la o prezentare generală a sănătății acesteia, iată câteva informații interesante despre rasa Pomeranian
Alegeți un ham în loc de lesă
Ca și alți câini de talie mică, Pomeranienii pot fi susceptibili la o problemă progresivă numit „colaps traheal”, care combină degenerarea cartilajului traheal cu o slăbire a membranei traheale, putând duce la o potențială îngustare a căilor respiratorii. Deși problema este moștenită, aceasta poate fi agravată prin folosirea zgărzii și lesei, mai ales dacă Pomeranianul are obiceiul să se arunce înainte sau proprietarul trage prea tare în lesă. Simptomele pot include un zgomot ca de claxon, tuse, respirație șuierătoare sau dificultăți de respirație și, în cazuri grave, leșinul. Din acest motiv, este întotdeauna cel mai bine să alegi o lesă în stil ham. Dacă problema este gravă, intervenția chirurgicală poate fi o opțiune.
Este important să ai grijă și de lăbuțele lor
O altă problemă frecventă la rasa Pomeranian este luxația patelară. Cunoscută și sub numele de luxație a rotulei, aceasta implică ieșirea rotulei labei din spate din locașul ei. Deși, de obicei, revine la locul său, cartilajul articulației se deteriorează de fiecare dată când se întâmplă acest lucru. Aceasta provoacă inflamație, care poate fi destul de dureroasă, cu simptome precum șchiopătarea sau un mers ciudat, în salturi. Pentru a controla problema, examinările ortopedice sunt recomandate de două ori pe an, mai ales că problemă poate duce la artrită mai târziu în viață. O bună măsură preventivă ar fi să te asiguri că Pomeranianul tău își menține greutatea ideală. În cazuri mai grave, pot fi prescrise medicamente pentru durere sau poate fi necesară chiar o intervenție chirurgicală.
De asemenea, proprietarii trebuie să aibă grijă de sănătatea ochilor
Una dintre trăsăturile de care trebuie să fii conștient la Pomeranieni este că pot fi, de asemenea, predispuși la unele probleme oculare. Acestea pot include, printre altele, cataracta, ochii uscați și problemele canalului lacrimal. Dat fiind că aceste probleme le pot afecta vederea dacă nu sunt tratate, este important să ceri sfatul unui profesionist. Așadar, dacă observi simptome, cum ar fi roșeața, cicatricele sau lăcrimarea excesivă, sau dacă câinele începe să-și frece ochii, contactează imediat medicul veterinar. Astfel, se pot lua măsurile adecvate în timp util. Controalele periodice ale ochilor sunt, de asemenea, foarte recomandate.
Hrană sănătoasă, un câine mai sănătos
Când alegi hrana unui Pomeranian, există mulți factori de luat în considerare: vârsta, stilul de viață, nivelul de activitate, starea fiziologică și sănătatea, inclusiv potențialele afecțiuni sau sensibilități. Hrana oferă energia care susține funcțiile vitale ale unui câine, iar o formulă nutrițională completă trebuie să conțină un mix echilibrat de nutrienți pentru a evita orice deficiență sau exces din alimentație, ambele putând avea efecte adverse asupra sănătății câinelui. Următoarele recomandări sunt pentru animale sănătoase. În cazul în care câinele tău are probleme de sănătate, mergi la medicul veterinar, care va prescrie o dietă veterinară terapeutică. Apa curată și proaspătă trebuie să fie permanent disponibilă pentru a permite urinarea cu regularitate. Pe vreme caldă și mai ales atunci când câinele face mișcare afară, ia apă cu tine pentru pauzele frecvente de adăpare ale câinelui.
Necesarul de energie, proteine, minerale și vitamine al unui pui din rasa Pomeranian este mult mai mare decât cel al unui adult. Cățeii au nevoie de energie și nutrienți pentru a-și întreține corpul, dar și pentru a crește și a se dezvolta. Până la vârsta de 8 luni, sistemul imunitar al unui cățel Pomeranian se dezvoltă treptat. Un complex de antioxidanți - inclusiv vitamina E - poate ajuta la susținerea apărării sale naturale în această perioadă de mari schimbări, descoperiri și noi întâlniri. Și funcțiile lor digestive sunt diferite de cele ale unui adult Pomeranian: sistemul digestiv nu este încă dezvoltat complet, deci este important să primească proteine foarte ușor digestibile, care vor fi utilizate în mod eficient. Un aport echilibrat de fibre, cum ar fi cele de psyllium, poate ajuta la facilitarea tranzitului intestinal și contribuie la un scaun bun.
În mod similar, dinții unui cățel – începând cu dinții de lapte sau primii dinți, apoi dinții permanenți – sunt un factor important care trebuie luat în considerare atunci când alegi dimensiunea, forma și duritatea crochetelor. Această fază de creștere înseamnă, de asemenea, cerințe mari de energie, astfel încât hrana trebuie să aibă un conținut ridicat de energie (exprimat în Kcal/100 g de hrană); și concentrațiile tuturor celorlalte substanțe nutritive vor fi, de asemenea, mai mari decât în mod normal într-o hrană special formulată pentru creștere și dezvoltare. Se recomandă împărțirea porției zilnice în trei mese până la vârsta de 6 luni și apoi trecerea la două mese pe zi.
Principalele obiective nutriționale pentru un Pomeranian adult sunt:
Menținerea unei greutăți ideale prin utilizarea unor ingrediente foarte ușor digerabile și menținerea conținutului de grăsimi la un nivel optim
Păstrarea sănătății și frumuseții pielii și blănii printr-o cantitate mai mare de acizi grași esențiali, (în special EPA-DHA), aminoacizi esențiali și vitamine B.
La vârsta adultă, câinii de talie foarte mică, precum Pomeranienii, pot fi predispuși la constipație, așa că este bine să cauți o hrană formulată cu un aport echilibrat de fibre, inclusiv psyllium, pentru a facilita tranzitul intestinal și cu proteine foarte ușor digerabile pentru a contribui la un scaun bun.
Crochetele trebuie să fie foarte mici și adaptate la maxilarele miniaturale ale rasei Pomeranian pentru a evita problemele cu prehensiunea alimentelor. Acest lucru le poate stimula, de asemenea, apetitul, reducând capriciile. Câinii de talie foarte mică sunt predispuși să dezvolte calculi la vezica urinară; se recomandă o dietă care susține sănătatea aparatului urinar.
Este important să eviți să îți hrănești câinele Pomeranian cu alimente umane sau gustări cu conținut înalt de grăsimi. Acesta trebuie recompensat cu crochete luate din porția zilnică și trebuie să respecte cu strictețe ghidul de hrănire de pe ambalaj pentru a preveni creșterea excesivă în greutate. De asemenea, este indicat să urmezi cu strictețe instrucțiunile de hrănire de pe ambalaj, mai ales pentru Pomeranienii sterilizați, deoarece sterilizarea este un factor de obezitate la câini.
După vârsta de 8 ani, Pomeranienii vor începe să se confrunte cu primele semne de îmbătrânire. O hrană îmbogățită cu antioxidanți ajută la menținerea vitalității, iar nutrienții cheie, cum ar fi taurina, ajută la susținerea unei bune funcții cardiace. Îmbătrânirea este însoțită de modificarea capacităților digestive și apariția unor nevoi nutriționale speciale; prin urmare, hrana destinată seniorilor trebuie să aibă următoarele caracteristici:
O cantitate mai mare de vitamina C și vitamina E. Acești nutrienți au proprietăți antioxidante, contribuind la protecția celulelor organismului împotriva efectelor dăunătoare ale stresului oxidativ asociate cu îmbătrânirea.
Proteine de înaltă calitate. Contrar unei concepții greșite, dar larg răspândite, reducerea conținutului de proteine din alimente aduce puține beneficii în limitarea insuficienței renale. În plus, câinii vârstnici utilizează proteinele din hrană mai puțin eficient decât câinii mai tineri. Reducerea conținutului de fosfor este o modalitate bună de a încetini deteriorarea treptată a funcției renale.
O proporție mai mare a oligoelementelor precum fier, cupru, zinc și mangan pentru a ajuta la menținerea pielii și blănii în stare perfectă.
O cantitate mai mare de acizi grași polinesaturați, pentru a menține calitatea blănii. Organismul câinilor produce în mod normal acești acizi grași, dar îmbătrânirea poate afecta acest proces fiziologic.
Pe măsură ce îmbătrânesc, câinii pot întâmpina din ce în ce mai mult afecțiuni dentare. Pentru a ne asigura că aceștia continuă să mănânce suficient, cantitățile, dimensiunea, forma și duritatea crochetelor trebuie adaptate maxilarelor acestora.
Îngrijirea unui Pomeranian
Sfaturi pentru toaletare, dresaj și activitatea fizică
Fiind atât de mici, Pomeranienii au nevoi de mai puțină activitate fizică decât media. Cu toate acestea, au nevoie de o plimbare zilnică – în mod ideal, două – cu șansa de a-și dezmorți lăbuțele și de a adulmeca în aer liber. Din cauza taliei mici a Pomeranienilor, este cel mai bine să eviți parcurile de câini, deoarece aceștia pot fi doborâți din greșeală de rasele mai mari, ei înșiși putând provoca uneori animalele mai mari. Când sunteți acasă, în grădină sau în curtea din spate, este important să îl urmărești cu atenție, deoarece acești Houdini miniaturali sunt, de asemenea, cunoscuți pentru talentul lor pentru evadare – chiar și prin spațiile mici. Pomeranienii pot fi predispuși la îngrășare odată ce ating vârsta adultă, așa că păstrează câinele activ, deși nimic nu îi place mai mult decât să ți se ghemuiască în poală.
Blana superbă, ca de vulpe, este una dintre caracteristicile definitorii ale Pomeranienilor, dar va trebui să îi acorzi regulat atenție pentru a te asigura că rămâne în stare optimă. Un periaj ușor, zilnic, va ajuta la îndepărtarea firelor moarte și o va menține strălucitoare. Și, dat fiind că Pomeranienii au o blană dublă – un substrat moale și gros, cu păr dens, și un strat exterior mai lung – vor beneficia de un periaj mai profund o dată pe săptămână. Toaletarea profesionistă completă pentru Pomeranianul tău, inclusiv o baie, se recomandă la fiecare patru până la șase săptămâni. Dat fiind că Pomeranienii pot lăsa păr din abundență, aceste ședințe setate cu regularitate ar trebui să ajute și la protejarea covorului de părul în exces. Ghearele trebuie tăiate regulat, dinții trebuie periați cel puțin săptămânal (ideal, zilnic), iar urechile trebuie verificate periodic.
Ca rasă de câini foarte inteligenți, Pomeranienii vor beneficia de un program de dresaj personalizat, care oferă stimulare atât de natură mintală, cât și fizică. Se vor bucura să se joace cu tine și acasă. Cei care arată aptitudinea de a face progrese continue, se pot descurca bine și în discipline precum agilitatea, obediența și raliul, fiind, de asemenea, buni câini de terapie. Doar câteva lucruri de reținut... Pomeranienii pot avea tendința de a fi puțin „vocali”, mai ales că sunt cam suspicioși față de străini. Socializarea timpurie te poate ajuta în acest sens. De asemenea, pot avea nevoie de puțin mai mult timp decât media când vine vorba de dresajul pentru mersul la toaletă, așa că blândețea, consecvența și răbdarea sunt esențiale.
7/7
Totul despre rasa Pomeranian
Nu, Pomeranienii sunt descendenți ai rasei German Spitz și, deși au multe caracteristici similare, sunt două rase diferite. Principala diferență este talia. Prin comparație, Pomeranianul are, de obicei, aproximativ jumătate din talia unui German Spitz.
Întotdeauna alerți, Pomeranienii sunt foarte sensibili la ceea ce se întâmplă în jurul lor și le place să comunice cu toată lumea despre asta. De asemenea, tind să fie puțin suspicioși față de străini și pot fi destul de vocali și în această privință. Socializarea timpurie, dresajul cățeilor și întărirea pozitivă pentru învățarea comenzii „Liniște” pot fi utile.
Citește mai multe despre rase
Surse
- 1 – Veterinary Centers of America https://vcahospitals.com/
- 2 – Enciclopedia Royal Canin despre câini. Ed 2010 și 2020
- 3 – Spitalul veterinar Banfield https://www.banfield.com/
- 4 – Catalogul de produse BHN Royal Canin
- 5 – American Kennel Club https://www.akc.org/
Apreciați și distribuiți această pagină