Să vorbim despre pisicile Siberiene

Nutriția sănătoasă adaptată are un rol fundamental în menținerea sănătății și a frumuseții pisicii. Hrana oferă energia necesară funcțiilor vitale, iar o formulă nutrițională completă pentru pisici ar trebui să conțină un echilibru adaptat de nutrienți. Hrănindu-le astfel, pisicile vor avea o hrană care nu este nici deficitară, nici excesivă, ambele cu potențiale efecte adverse asupra sănătății pisicii. Apa curată și proaspătă trebuie să fie permanent disponibilă pentru a permite urinarea cu regularitate. De asemenea, pisicile sunt adaptate în mod natural să mănânce porții mici, între 7 și 10 ori pe zi. Dacă le oferiți rația recomandată de crochete o dată pe zi, pisica își va regla propriul consum; în mod ironic, când primesc doar una sau două porții pe zi, greutatea lor crește mai mult decât a unei pisici care mănâncă la discreție.

Următoarele recomandări sunt pentru animale sănătoase. În cazul în care pisica ta are probleme de sănătate, mergi la medicul veterinar, care va prescrie o dietă veterinară.

Când alegeți hrana pentru pisicile Siberiene, există anumite aspecte de luat în considerare: vârsta lor; sensibilitatea individuală; stilul lor de viață, care le afectează în mod substanțial nivelul de activitate; și starea lor fiziologică, cum ar fi sterilizarea, un factor potențial în creșterea în greutate. Dacă pisica are acces afară, și schimbarea anotimpurilor joacă un rol, mai ales când vine vorba de năpârlire, care are loc de două ori pe an.

Vârsta

Faza de creștere

Creșterea este o etapă esențială în viața unui pisoi. Este o perioadă cu schimbări importante, descoperiri și noi întâlniri. În ceea ce privește necesarul de energie, proteine, minerale și vitamine ale unui pisoi, acesta este mult mai mare decât cel al unei pisici adulte. Cățeii au nevoie de energie și nutrienți pentru a-și întreține corpul, dar și pentru a crește și a se dezvolta. Un pisoi are două faze de creștere:

Construcție – de la naștere până la 4 luni

Înțărcarea este trecerea pe care o face pisoiul de la laptele lichid sau laptele matern la hrana solidă. Această perioadă corespunde în mod natural cu momentul în care îi cresc dinții de lapte, la vârsta de 3 până la 6 săptămâni. În această etapă, pisoii nu sunt capabili încă să ronțăie, așa că hrana moale (crochetă rehidratată sau o hrană umedă adaptată) ajută la o tranziție mai ușoară de la alimente lichide la cele solide. Între 4 și 12 săptămâni de la naștere, imunitatea naturală pe care o primește un pisoi din colostrul mamei sau primul lapte scade în timp ce sistemul imunitar al pisoiului se dezvoltă treptat. Acest moment critic, numit depresie imunitară, necesită un complex de antioxidanți, inclusiv vitamina E, pentru a ajuta la susținerea sistemului lor natural de apărare. Pisoii trec printr-o perioadă intensă și deosebit de delicată de creștere în care sunt predispuși la tulburări digestive. Hrana lor în această perioadă ar trebui să fie nu doar bogată în energie pentru a-și satisface nevoile esențiale de creștere, dar ar trebui să conțină și proteine foarte digerabile pentru sistemul digestiv care este încă în curs de maturizare. Prebioticele, cum ar fi fructo-oligozaharidele, le pot susține sănătatea digestivă ajutând la echilibrarea florei intestinale. Rezultatul? Un aspect optim al scaunului. Mâncarea pisoiului ar trebui să conțină acizi grași omega 3 – EPA-DHA – care ajută la susținerea dezvoltării neuro-cerebrale adecvate.

Consolidare și armonizare – de la 4 luni la 12 luni

Din luna a patra, creșterea unui pisoi încetinește, așa că sunt recomandate alimente mai săraci în grăsimi. Acest lucru este deosebit de important după sterilizarea unei pisici. Între 4 și 7 luni, dinții de lapte ai unui pisoi cad și sunt înlocuiți cu cei permanenți. Când cresc dinții de adult, un pisoi trebuie să mănânce crochete suficient de mari încât să fie încurajat să ronțăie. Până la vârsta de 12 luni, sistemul imunitar al unui pisoi Siberian se dezvoltă încă treptat. Un complex de antioxidanți, inclusiv vitamina E, poate ajuta la susținerea apărării sale naturale în această perioadă de mari schimbări, descoperiri și noi întâlniri. Sistemul digestiv se maturizează progresiv, aptitudinile digestive ajungând la maturitate deplină către vârsta de douăsprezece luni. Pisica este apoi capabilă să consume mâncare pentru pisici adulte.

Când vine vorba de nutriția lor, obiectivele pentru adultul Siberian sunt:

Menținerea unei greutăți corporale optime prin utilizarea unor ingrediente foarte ușor digerabile și menținerea conținutului de grăsimi la un nivel potrivit*, în special la pisicile sterilizate, pisicile de interior și cele care fuseseră fără proprietar anterior. Sprijinirea digestiei optime și echilibrarea florei intestinale prin utilizarea proteinelor și prebioticelor ușor digerabile. Păstrarea sănătății și frumuseții pielii și blănii printr-o cantitate mai mare de acizi grași esențiali, în special EPA-DHA, aminoacizi esențiali si vitamine B. Menținerea unui sistem urinar sănătos. Adăugarea de fibre pentru a stimula eliminarea părului care este ingerat în timpul toaletării, datorită fibrelor selectate, pentru a ajuta la reducerea formării ghemurilor de păr. Sprijinirea îngrijirii orale zilnice și a igienei

Unele pisici pot avea un apetit capricios, așa că gustul hranei este cheia. Formula și aromele exclusive, dimensiunea crochetei, textura specială sau o combinație de forme sau texturi diferite – atât pentru hrana uscată, cât și pentru cea umedă – le vor stimula apetitul.

*Ajustarea nivelului de energie al hranei la nevoile energetice ale pisicii le încurajează să-și regleze propriul consum. De obicei, pisicile au dificultăți mai mari în a-și regla apetitul dacă crocheta este foarte bogată în grăsimi.

După vârsta de 7 ani, Siberienele încep să se confrunte cu primele semne de îmbătrânire. O formulă îmbogățită cu antioxidanți va ajuta la menținerea vitalității acestora, iar un conținut adecvat de fosfor le va susține sistemul renal sau urinar.

Îmbătrânirea înseamnă și o capacitate digestivă modificată. Pisicile senioare - cu vârsta peste 12 ani - pot avea uneori dificultăți de absorbție. Pentru a menține greutatea pisicii bătrâne și pentru a preveni riscul de deficiență, ar trebui să li se ofere o hrană extrem de digerabilă, bogată în nutrienți esențiali.

Pe măsură ce îmbătrânesc, pisicile suferă din ce în ce mai mult de probleme cu dinții, iar la unele pisici senioare, simțul gustului și al mirosului poate să scadă, ceea ce poate duce la un aport redus de hrană. Pentru a ne asigura că ele continuă să se hrănească suficient, forma, dimensiunea și duritatea, adică textura crochetelor trebuie adaptate la maxilarul care acum devine mai fragil.

Reține că nivelul optim de energie pentru orice pisică încă depinde de stilul său de viață, chiar și pentru pisicile vârstnice. O pisică senioare care continuă să iasă din casă cu regulritate va primi o hrană cu un conținut puțin mai mare de grăsimi. Pe de altă parte, îmbătrânirea nu reduce riscul de obezitate la o pisică de interior. Aportul lor caloric ar trebui monitorizat îndeaproape. O hrană cu un conținut moderat de grăsimi poate fi optim.