Îngrijirea sănătății pisoiului

Vaccinurile sunt esențiale pentru consolidarea mecanismelor naturale de apărare ale pisoilor și pentru a-i proteja de o serie de boli contagioase, uneori fatale.

Vaccinurile recomandate pentru pisoi îi protejează împotriva bolilor precum:

• Leucemia felină - slăbește sistemul imunitar și sporește considerabil vulnerabilitatea la infecții.

• Calicivirusul felin (FCV), o boală extrem de contagioasă și o cauză majoră a infecțiilor respiratorii. Această boală este transmisă prin contactul direct cu ochii sau nasul pisicilor infectate sau prin contactul cu obiecte contaminate, precum bolurile sau jucăriile.

• Virusul panleucopeniei feline (FPV), o boală virală deseori fatală, care provoacă vărsături. De asemenea, o pisică poate avea diaree, însă nu întotdeauna.

• Virusul herpetic felin (FHV-1), una dintre cauzele principale ale gripei feline și a bolilor de ochi.

• Virusul rabic (RV), transmis prin saliva unui animal infectat, poate intra în piele prin rănile cauzate de mușcături.

Există, de asemenea, alte vaccinuri de care poate avea nevoie pisoiul. Medicul veterinar ți le poate recomanda pe cele necesare.

Este foarte important ca pisoiul să primească vaccinurile potrivite la vârsta potrivită, pentru sănătatea și bunăstarea acestuia pe măsură ce crește. Medicul veterinar va putea evalua riscurile cu care se confruntă pisoiul și va crea o schemă detaliată de vaccinare a pisoiului, potrivită pentru acesta și nevoile sale.

Vârsta ideală pentru prima vaccinare a pisoiului este între șase și nouă săptămâni. Consultă-te cu proprietarul anterior al pisoiului, deoarece este posibil ca acesta să fi primit deja primul vaccin înainte de a ajunge la tine.

Vaccinurile pisoiului vor fi mai eficiente dacă sunt urmate de vaccinări de rapel, la intervalele corecte. Pentru a menține imunitatea pisicii pe tot parcursul vârstei adulte, vaccinurile sunt repetate o dată la 1–3 ani, în funcție de circumstanțe și tipul de vaccin.

După vaccinare, pisoiul poate prezenta unele dintre următoarele simptome frecvente:

• Febră ușoară.

• Mai puțin interes pentru hrană sau activitate.

• Disconfort sau umflarea locului injecției.

• Strănuturi sau tuse ușoară.

De asemenea, ar trebui să contactezi imediat medicul veterinar dacă pisoiul prezintă diferite semne mai puțin obișnuite. Iată câteva dintre acestea:

• Voma sau diareea

• Piele pruriginoasă

• Umflarea feței, gâtului și gurii.

• Dificultăți de respirație sau tuse severă.

Între patru și opt săptămâni, pisoiul este gata să renunțe la hrănirea exclusivă cu lapte, putând fi înțărcat. Hrana uscată poate fi amestecată cu apă și/sau lapte praf, în proporție de 1:3, pentru a obișnui animalul cu texturile noi. Sistemul digestiv al acestuia nu este dezvoltat complet, deci are nevoie de o hrană ușor digestibilă, care corespunde cerințelor nutriționale specifice ale acestui stadiu de dezvoltare.

Sistemul digestiv și imunitar al pisoiului se consolidează, dar sunt încă fragile. Deși rata de creștere și nevoia de energie încep să scadă, acesta are, totuși, nevoie de hrană creată special pentru pisoii în creștere.

Odată ce pisoiul ajunge la greutatea adultă, la vârsta de aproximativ 12 luni, acesta va trebui să primească hrană pentru pisici adulte, în cantități pentru adulți. Nevoile sale nutriționale vor depinde de talie, nivelul său de activitate și dacă a fost sterilizat sau nu. Este de dorit să soliciți sfatul medicului veterinar pentru a te asigura că treci la hrana pentru adulți în momentul optim pentru pisică.